
Sevraj
Sevrajul este o stare fiziologică și psihologică care apare atunci când o persoană dependentă de o anumită substanță (droguri, alcool, medicamente) încetează sau reduce brusc consumul acesteia. Simptomele de sevraj variază în funcție de tipul de substanță, durata consumului și cantitatea utilizată, dar și de caracteristicile individuale ale persoanei (vârstă, stare de sănătate etc.).
Substanțele care pot provoca sevraj
Printre substanțele care pot induce sevraj se numără:
- Alcoolul: Unul dintre cele mai periculoase sevraje, care poate include simptome grave, precum convulsii și delirium tremens (DT).
- Opiaceele: Heroina, morfina, oxicodona și alte opioide pot produce sevraj intens, dar rareori fatal, caracterizat prin dureri musculare, agitație și diaree.
- Benzodiazepinele: Medicamentele anxiolitice (diazepam, lorazepam) pot provoca sevraj sever, cu simptome precum convulsii și halucinații.
- Cocaina și alte stimulente: Sevrajul de cocaină poate include depresie severă, oboseală și iritabilitate.
- Canabisul: Deși simptomele sunt de obicei mai puțin severe, pot apărea iritabilitate, insomnie și anxietate.
- Nicotine: Sevrajul de nicotină se manifestă prin iritabilitate, dificultăți de concentrare și o dorință intensă de a fuma.
Simptomele sevrajului
Sevrajul poate afecta mai multe funcții ale corpului și poate include atât simptome fizice, cât și psihologice. Gravitatea și durata simptomelor depind de tipul de substanță și de nivelul de dependență. Iată câteva dintre simptomele frecvente:
1. Simptome fizice:
- Tremurături: Apare adesea în sevrajul alcoolic și al benzodiazepinelor.
- Transpirații excesive: În special în sevrajul de opiacee sau alcool.
- Durere musculară și articulară: Frecventă în sevrajul de opiacee.
- Greață și vărsături: Comune în sevrajul de opiacee și alcool.
- Dureri de cap: Se întâlnesc la sevrajul de stimulente sau alcool.
- Convulsii: Pot apărea în sevrajul sever de alcool sau benzodiazepine.
- Creșterea ritmului cardiac și hipertensiune: Frecvente în sevrajul alcoolic și al benzodiazepinelor.
2. Simptome psihologice:
- Anxietate și agitație: Comune în sevrajul de toate substanțele.
- Depresie: Apare în special în sevrajul de stimulente (cocaină, amfetamine).
- Insomnie: Frecventă în sevrajul de canabis, alcool și stimulente.
- Halucinații: Se pot manifesta în sevrajul sever de alcool și benzodiazepine.
- Confuzie și dezorientare: Delirium tremens este un simptom al sevrajului sever de alcool.
- Iritabilitate și agresivitate: Frecvente în sevrajul de nicotină, alcool și stimulente.
Faze ale sevrajului
Sevrajul se dezvoltă în mai multe etape, de obicei în funcție de tipul de substanță:
- Faza inițială: Apare la câteva ore până la o zi după întreruperea consumului. Simptomele fizice și psihice inițiale, cum ar fi iritabilitatea și tremurăturile, încep să se manifeste.
- Faza acută: Simptomele de sevraj ating vârful la 1-3 zile după întrerupere și pot include simptome severe, precum greață, convulsii sau halucinații.
- Faza post-acută: După faza acută, unele simptome persistă timp de câteva săptămâni sau luni, de obicei psihologice, cum ar fi depresia și anxietatea. Acestea sunt mai frecvente la dependențele de stimulente.
Sevrajul pentru diferite substanțe
1. Sevrajul de alcool
- Poate fi fatal în cazurile severe.
- Simptomele includ tremurături, transpirații, convulsii și delirium tremens (DT), care poate provoca halucinații, confuzie și dezorientare.
- Tratament: Detoxifierea sub supraveghere medicală este esențială, iar medicamente precum benzodiazepinele sunt folosite pentru a preveni convulsiile și simptomele severe.
2. Sevrajul de opiacee (heroina, morfina, oxicodona)
- Deși nu este fatal, poate fi extrem de inconfortabil.
- Simptome: Dureri musculare, transpirații, greață, vărsături, diaree, anxietate.
- Tratament: Medicamente precum metadona sau buprenorfina sunt utilizate pentru a reduce simptomele și pentru a face trecerea mai ușoară.
3. Sevrajul de benzodiazepine
- Este unul dintre cele mai periculoase sevraje și poate duce la convulsii fatale.
- Simptome: Anxietate severă, agitație, tremurături, insomnie, convulsii.
- Tratament: Reducerea treptată a dozelor sub supravegherea unui medic este esențială.
4. Sevrajul de cocaină și alte stimulente
- Simptome: Oboseală extremă, depresie severă, iritabilitate, poftă intensă de drog.
- Tratament: Deși simptomele nu sunt de obicei fizic periculoase, depresia severă poate duce la comportamente suicidare, necesitând sprijin psihologic și, uneori, medicație.
Tratamentul sevrajului
- Detoxifierea asistată medical: În cazurile de sevraj sever, cum ar fi cel de alcool sau benzodiazepine, este necesară supravegherea medicală într-un cadru de detoxifiere. Medicamentele sunt adesea folosite pentru a reduce simptomele și a preveni complicațiile.
- Medicație:
- Benzodiazepine: Pentru sevrajul de alcool, reduc riscul convulsiilor.
- Metadonă: Pentru sevrajul de opiacee, ajută la reducerea simptomelor.
- Antidepresive: Pentru a trata depresia asociată cu sevrajul de stimulente.
- Psihoterapia: Este utilă pentru a aborda componentele psihologice ale dependenței și sevrajului.
- Suportul social: Grupurile de sprijin, cum ar fi Alcoolicii Anonimi (AA) sau Narcoticele Anonime (NA), pot oferi sprijin emoțional și un sentiment de comunitate în timpul recuperării.
Sevrajul este o etapă esențială și provocatoare în procesul de recuperare, iar un tratament adecvat, combinat cu sprijin medical și psihologic, poate face diferența între recidivă și o abstinență de succes.
Marijuana – frunzele și florile uscate (bobocii) ai plantei de cannabis care sunt fumate într-un joint sau o pipă de apă. Acesta este cel mai comun mod de consum.
Hașiș – rășina uscată a plantei care este de obicei amestecată cu tutun și fumată sau adăugată în alimente și produse de patiserie, cum ar fi biscuiți și prăjituri.
Ulei de hașiș – lichid folosit (datorită concentrației ridicate) adăugat la vârful unui joint sau țigară și fumat.
Efecte ale cannabisului
Cele mai comune sunt sentimentele de relaxare și euforie, râs spontan, sociabilitate crescută, apetit crescut, gură uscată.
Dacă este consumată o cantitate mare sau o formă concentrată, este posibil să experimentezi și: afectarea memoriei, reflexe mai lente, ochi roșii, bătăi crescute ale inimii, anxietate și paranoia.
Efecte pe termen lung
Utilizarea sa regulată ar putea duce la nevoia creșterii dozei de consum datorită toleranței, dependență de substanța, memorie afectată, oboseala constantă, stări anxioase, depresive, paranoia, episoade psihotice.
Persoanele cu antecedente familiale de afecțiuni grave precum schizofrenia sau tulburare bipolară – sau care experimentează în prezent simptome ale acestor condiții – ar trebui să EVITE consumul de cannabis. Consumul de cannabis ar putea agrava cursul tulburării bipolare, iar cei predispuși să experimenteze psihoze (un simptom comun al schizofreniei), ar putea fi expuși unui risc crescut de psihoză indusă de cannabis. Simptomele psihozei includ iluzii, halucinații și vedere sau auzirea unor lucruri care nu există sau sunt distorsionate.